Adresa: MD -3541, str. Ştefan cel Mare,  57,  r-nul Orhei

Telefon: /235/ 47-236, 47-238

e-mail: peresecina@list.ru

 

 

 

 

 

Suprafaţa totală, ha – 5257

      Inclusiv:

-          terenuri agricole - 2234

-          terenuri arabile - 1347

-          vii - 507

-          livezi - 372

 

Bonitatea medie a terenurilor agricole - 61

 

Distanţa pînă la centrul raional, or.Orhei – 18 km

 

Distanţa pînă la capitala R.Moldova, or.Chişinău – 48 km

 

 

Populaţia, total – 8143

      din ei:

-    sub vîrstă aptă de muncă - 1529

-    în vîrstă aptă de muncă – 5572

- peste vîrsta aptă de muncă – 1042

 

 

Numărul gospodăriilor casnice, familiilor – 2294

 

 

Instituţii de învăţămînt:

1.      Liceul Teoretic „Al. Donici” – 1155 elevi.

      Director: Chistol Ion

      Tel.: 47-336

 

2.      Grădiniţa nr.2 – 110 copii.

      Şef: Roman Elena

      Tel.: 47-598

 

3.      Grădiniţa nr.3 „Muguraş” – 200 copii.

      Şef: Mihalachi Valentina

      Tel.: 47-506

 

 

 

 

 

 

 

Agenţi economici în teritoriu:

Ø      SRL „Farmacia 42”

      Conducător: Gavriliuc Alexandru.

       Tel.: 47-339

     

Ø      SRL „Georamica Grup”, cond.: Roşca Tudor, Tel.: 47-543

 

Ø      SRL „Divazarcom”, cond.: Bînzari Valeriu, Tel.: 42-192

 

Ø      SRL „Nivasver-com”, cond.: Niţa Vasile, Tel.: 47-324

 

Ø      Î.I. „Lesidelcom”, cond.: A. Buzu, Tel.:47-149

 

Ø      Î.I. „N.Buzu”, cond.: N. Buzu, Tel.:47-765

 

Ø      Î.I. „V. Nichita”, cond.: Nichita Vera,  Tel.:47-207

 

Ø      Î.I. „V. Calestro”, cond.: Vitalie Calestro, Tel.:47-316

 

Ø      Î.I. „O. Buzu”, cond.: Olga Buzu, Tel.:47-762

 

Ø      ASECOOP Peresecina – 8 magazine, cond.:Victor Nacu, Tel.: 47-432

 

Ø      GŢ „Loghin Tudor” - 2,5 ha livadă intensivă de tip european (mere „Idared”)

      Conducător: Loghin Tudor, Tel.:47- 4 -11. mob.: 0794 47 554.

 

Ø      Î.I. „Cozonac Renata”, cond.: R. Cozonac, Tel.:47-533

 

Ø      Î.I. „I. Sorocean”, cond.: I. Sorocean, Tel.:47-735

 

Ø      Î.I. „A. Racu”, cond.: Ana Racu, Tel.:47-454

 

Ø      Î.I. „Lesidelcom”, cond.: A. Buzu, Tel.:47-149

 

Ø      SRL „Savprimpan” –  farmacie veterinară, servicii veterinare.

            Conducător: Panuţa Iurie,

            Tel.: 47-408.

 

 

Structura şi statele de personal

Nr. d/o	Numele, prenumele	Funcţia deţinută	Telefonul
1.	Hriptievschi Tudor	Primar	47-236
2.	Petrachi Alexandru	Viceprimar	47-236
3.	Ursachi Maria	Secretarul consiliului	47-238
4.	Farguţu Vera	Secretar dactilograf
5.	Dorogoi Eugenia	Contabil-şef	47-238
6.	Niţa Vera	Contabil	47-577
7.	Postică Ion	Perceptor fiscal	42-428
8.	Guţu  Elena	Inginer cadastral	47-322
9.	Baran Vasile	Specialist în probleme tineret, sport	42-020
10.	Buzu Maria	Secretar dactilograf	47-576
11.	Buzu Galina	Inginer cadastral	47-761
12.	Iurcu Andrei	Şofer	47-813

 

 

 

 

Consilieri

 

Nr. d/o	Numele, prenumele	Funcţia deţinută	Apartenenţa politică	Telefonul de contact
1.	Roşca Alexandru	antreprenor	PDM
2.	Rusu Veaceslav	Spec. „Orhei-GAZ”	PDM	47-450
3.	Pruteanu Vasile	pedagog	PDM
4.	Roşca Matvei	antreprenor	PDM	47-237
5.	Ciorba Mihai	pensionar – jurist	PPCD	47-663
6.	Ciorba Nicolai		PPCD
7.	Petrachi Alexandru	viceprimar	PPCD	47 238
8.	Hriptievschi Tudor	primar	PCRM	47-236
9.	Baran Vasile	Spec.  tineret, sport	PCRM	42-020
10.	Arseni Oleg		PCRM
11.	Niţa Vasile	antreprenor	AMN	47-290
12.	Varzari Vasile	fermier	AMN	47-552
13.	Anghel Maria	pedagog	PSL	47-256
14.	Sîrghi Gheorghe	inginer	Cand. independent	47-381
15.	Panuţa Andrei	Sp. AOFM	UCM	42-360
16.	Garbuz Vasile	preot	Cand. independent
17.	Bârlădeanu Gheorghe	redactor-prezentator	PSDM	47-496

 

 

Activitatea APL .

1. Renovarea a 2 apeducte existente şi construcţia altor 2 apeducte noi.
2. Gazificarea şi instalarea încălzirei autonome la Liceul teoretic „Al. Donici”.
3. Gazificarea şi instalarea încălzirei autonome la grădiniţa nr. 3.
4. Gazificarea şi instalarea încălzirei autonome la grădiniţa nr. 2.

 

 

 

 

Peresecina – 570 ani.

 

     Pornind  în călătorie de la Chişinău spre nordul Moldovei, îţi bucură ochii  frumuseţea feerică a peisajelor:  văi şi dealuri, îmbrăcate în covoare de păduri,  vii şi livezi, sate şi orăşele aşezate în locuri pitoreşti. Unul dintre primele sate apărute în cale este Peresecina, care fără să vrei te invită să poposeşti pe aici. Aceste locuri cuceresc inima fiecăruia  printr-o fermecătoare taină din primăvară pînă în primăvară, din zori pînă în amurg. Te surprinde frumuseţea multitudinii de culori ale florilor din grădinile gospodarilor localnici, ale pomilor de pe lîngă casele moderne, care doar pe alocuri mai păstrează tradiţia arhitecturii populare...

 

 Din istoria satului:  Peresecina este un sat moldovenesc de răzeşi, aşezat în zona centrală a Moldovei.  Satul este întemeiat la 4 mai  1436,  în armonia dealurilor ce-l înconjoară şi în frumuseţea codrilor seculari, cunoscînd pe parcursul existenţei toate aspectele istoriei Basarabiei.  La fermecătoarea frumuseţe naturală s-a adăugat şi hărnicia oamenilor, care au pus temelia primelor case durate aici pe moşia dăruită de către Voievozii Moldovei Ilie şi Ştefan  boierului Duma Uranie şi fratelui său Petrică, locul pustiu peste râul Ichel, pentru a fonda satul Peresecina în anul  1436 mai. Pînă atunci aici era un loc viran, numit Poroseci, cuvînt ce înseamnă povîrnişuri şi adîncituri formate după alunecarea terenurilor. De la vechea denumire vine şi toponimul actual Peresecina.

Populaţia satului după întemeiere se dezvolta destul de lent, deoarece predomina jugul Otoman. Oprimarea, suferinţele îndurate, mîndria naţională rănită, au determinat o atitudine pesimistă şi neîncrezătoare în ziua de mâine. După recensămîntul populaţiei Moldovei din anii 1771-1774  la Peresecina erau numai 28 de gospodării cu o populaţie de circa 80 oameni. După reforma agrară din 1861, cînd relaţiile capitaliste au început să se dezvolte şi în agricultură, datorită pieţelor de desfacere pe care le avea Peresecina în oraşele Chişinău şi Orhei, satul a început să se dezvolte mai repede, populaţia continua să crească. După datele statistice din 1904 Peresecina avea de acum 670 gospodării cu o populaţie de 3926 suflete. Peste 19 ani, în 1923 populaţia satului a crescut aproape de două ori. Calamităţile legate de cel de-al II-lea război mondial s-au abătut şi asupra Peresecinei. În legătură cu operaţia militară Iaşi-Chişinău satul a avut mult de suferit. O jumătate din spaţiul locativ a fost devastat, vitele – nimicite, grînele în mare parte jefuite de fascişti. La 1 septembrie 1944 a rămas numai o treime din bogăţia satului. Seceta şi foametea organizată din anul 1946 au agravat şi mai mult situaţia populaţiei: moartea a secerat peste 180 oameni din Peresecina.

De atunci s-au scurs mulţi ani, actualmente este un sat cu bogate tradiţii şi obiceiuri moldoveneşti. La sfîrşitul anului 1990 populaţia satului număra 7810 oameni. Potrivit datelor ultimului    recensămînt  din  a. 2005,  populaţia satului   constituie  8143   persoane.    În satul Peresecina din 2600 de case şi apartamente  sunt   conectate la reţeaua de gaze naturale  circa 2294 de case. Localitatea este deservită de o staţie de telefoane cu un număr de peste 1700 de abonaţi.

Însă cea mai de seamă şi minunată trăsătură a rezeşilor din Peresecina a fost şi rămîne cea a spiritului gospodăresc, dragostea de glia strămoşească  şi limba neamului nostru. Aici se păstrează şi pînă astăzi o bogată creaţie populară – poveşti, legende şi cântece din trecutul rezeşilor.

 

Aşezarea geografică a satului şi clima din regiune. Peresecina este aşezată în regiunea de colină şi şes, în valea Micleştilor, pe râul Ichel şi şoseaua dintre Orhei şi Chişinău. Distanţa până la Chişinău este 28 km, iar până la Orhei – 18km. Poziţia geografică a satului este de 47^o 16 - latitudine şi  26^o 27 longitudine,  e pe meridianul Parisului .

 Ponoare, Sărnauca, Mînjilor, Ichel, Bursuc, Hodolina, Broşteni şi Fundatura – astfel se numeau pe timpuri zonele săteşti. Aceste denumiri se păstrează şi în prezent.

Climatul satului este extrem – continental, care se deosebeşte de clima continentală a anilor 90  din sec. XIX. În prezent clima în această regiune a devenit mai temperată,  se aseamănă cu o climă de stepă, cu oscilaţii variabile, uneori chiar surprinzătoare. Satul este înconjurat de dealuri acoperite pînă la colectivizarea din 1949 de păduri seculare, care opreau vânturile nordice. Crivăţul care trece  peste stepele întinse ale Federaţiei  Ruse şi Ucrainei, fără a găsi vreo rezistenţă în timp ce traversează întreaga ţară, ajungînd pînă la Peresecina, usucă în mare măsură vara cîmpiile şi amorţesc pămîntul în timpul iernii. Deseori vînturile, deşi sunt în mare parte oprite de dealurile ce înconjoară localitatea, sunt destul de violente şi neregulate. Cele mai dese vînturi în partea locului sunt cele din direcţia Nord-Vest şi Nord.  Vara vînturile suflă mai des de la Sud-Est şi Sud-Vest, în timp ce iarna de la Nord-Vest. Tot vara au loc furtuni puternice cu nori de grindină şi descărcări electrice. În unele ierni gerul se menţine între 17-20 ^o  sub zero, iar vara la soare temperatura aerului se ridică pînă la +40-42 ^o C.

Cu toate că ploile din regiunea de Codru sunt ceva mai dese decît în sudul Moldovei, totuşi, conform datelor culese în anii  1975-2000 s-a constatat că cantitatea precipitaţiilor pentru zona Peresecina este în mediu de 450 mm anual, ceea ce e cu mult mai mare faţă de celelalte localităţi din sudul Moldovei. Şi totuşi, vara la Peresecina este caracterizată cu călduri excesive, care o dată la cîţiva ani provoacă seceta.

Dacă 50 de ani în urmă căldura în zona Peresecinii începea pe la mijlocul lui iunie şi dura pînă la sfîrşitul lui august, apoi în ultimii 10 ani căldura începe la jumătatea lui aprilie şi durează pînă la sfîrşitul lunii septembrie. De exemplu,  anul 1990 s-a deosebit printr-o căldură excesivă, care a durat din aprilie pînă în octombrie şi care a provocat seceta pe întreaga cîmpie a satului, fapt ce n-a permis să se efectuieze la timp arăturile şi semănăturile de iarnă. În verile secetoase  (asemeni celei din 1992) cerul  se menţine  pe tot parcursul celor 24 ore, foarte rar este acoperit cu nori subţiri ce dispar în scurt timp după apariţia soarelui. Pădurile din jurul satului favorizează clima şi preîntîmpină căldurile excesive care provoacă seceta. În anii stagnării (1960-1985), cînd sau admis acţiuni voluntariste orientate spre distrugerea pădurilor şi pometelor din jurul satului, urmările au fost destul de nefaste, deoarece ele au influenţat asupra climei în toată zona. Din observaţiile meteorologice efectuate în 1990 s-a stabilit că seceta a început chiar din luna aprilie cu foarte  mici cantităţi de apă, care nu s-au mărit pînă la sfîrşitul lunii octombrie. Asemenea ani secetoşi au fost în 1924, 1946 şi 1992.

      Suprafaţa totală a satului Peresecina  este de 5032  ha.

 

Economia satului. În anul 1872 asupra satului s-a abătut o neprevăzută nenorocire. A  început să bîntuie o nemiloasă holeră şi ciumă de animale, iar la sfîrşitul sec. XIX filoxera a nimicit  o mare parte din viile satului. La începutul sec. XX viile au fost restabilite, s-au plantat mari suprafeţe de livezi. În anul 1923 Perescina devenise o regiune agricolă, avea o bancă populară, cooperativă de consum, cooperativă agricolă, o carieră de piatră de var, 2 mori de foc, 2 mori de vînt, o grădină de zarzavat, 17 restaurante.

            În decursul  anilor precedenţi economia  satului a cunoscut transformări esenţiale. În domeniul Agriculturii şi prelucrării materiei prime în sat funcţionează:

Ø            Cooperativa de Consum „Hajiu”, în cadrul căreia activează 320 de persoane. Cooperativa dispune de un parc de maşini şi de tractoare, acordă cetăţenilor servicii mecanizate, prestează servicii cu seminţe, chimicale, pesticide  prin intermediul magazinului agricol „Hajiu”;

Ø            1240 Gospodării Ţărăneşti (de fermieri) cu 2214 cotaşi;

Ø            SA „Vinul Codrilor”, care prelucrează 100 ha viţă de vie, fermentează şi prelucrează în proces producţia agricolă, producînd 250-300 mii dkl de vinuri brute de cea mai înaltă calitate, îmbutelierea vinului în sticle;

Ø            SRL „ALTES” prelucrează circa 200 ha de viţă de vie şi îmbuteliază vin spumos;

Ø            secţia de conserve ÎM „Corbul”,

Ø            ÎI „V. Morozan” – prelucrează miez de nucă;

Ø             SA „Moara Peresecina”,

Ø             ÎI „Grigore Nastas” (oloiniţă); 

             În prezent pe teritoriul satului activează 10 întreprinderi industriale, printre care:

Ø             SRL „Georamica-GRUP”, specializată în producerea teracotei;

Ø            SA „REAT”, care se ocupă cu Reparaţii Auto,

Ø            Brutăria ASC Peresecina,

Ø            Minibrutăria ÎI „Divazar”, care produc produse de panificaţie gustoase şi proaspete,

Ø            Societatea Comercială „PIERUXIM” SRL, ce prelucrează lemnul brut, producţie de panel, ş.a.

În domeniul Comerţului în sat activează Asociaţia Sătească de Consum (ASC) Peresecina, avînd în subordine 6 magazine comerciale cu secţie alimentară şi nealimentară, două magazine comerciale cu secţie alimentară şi mărfuri de uz casnic, două cafenele – „Butoiaş” şi „Cetatea Veche”.

În sat mai activează 23 unităţi comerciale private, 2 baruri, 1 minicentru comercial pe bază de patentă de realizare a mărfurilor de fostă folosinţă, SRL „Com-Petrol” şi Întreprinderea cu capital străin „PETROM-MOLDOVA” SA, care comercializează produse petroliere.

  Pe   teritoriul  satului  Peresecina  activează 4 ONG-uri locale înregistrate, şi anume: Centrul de instruire şi consultanţă pentru fermieri, în cadrul  Asociaţiei Obşteşti „AGROinstruire”, fondată de către un grup de fermieri şi specialişti iniţiativi întru acordarea suportului în dezvoltarea businessului agricol şi încurajarea fermierilor în înfiinţarea structurilor potrivite pentru agenţii noi apăruţi în rezultatul privatizării.

Scopurile Asociaţiei sînt: elaborarea strategiilor privind instruirea fermierilor privaţi, elaborarea programelor de instruire în diferite domenii, organizarea şi petrecerea cursurilor de instruire pentru fermieri, colectarea şi sistematizarea informaţiei din diferite surse, crearea bazei de informaţie întru satisfacerea populaţiei rurale în informaţie şi consultanţă agricolă, susţinerea prin diverse mijloace a activităţii fermierilor privaţi. De asemenea, în cadrul AO „AGROinstruire”, în scopul informării cetăţenilor satului în multiple domenii şi cu activităţile cotidiene ale comunităţii, se editează lunar publicaţia locală „Baştina”, fapt unic în republică. 

Asociaţia de sprijin a copiilor cu Handicap Fizic (ASCHF)  din anul 2002 activează pe teritoriul satului Peresecina, care este deservită de 9 angajaţi.  Acest proiect este implementat cu susţinerea financiară a organizaţiilor  „IM” din Suedia şi Elveţia. La crearea acestui centru şi-a adus contribuţia şi Primăria satului care a acordat spaţiu local Centrului fără plata de arendă pe un termen de 50 ani, de asemenea din bugetul local este asigurată  achitarea energiei electrice, iar pentru primele  3 luni de activitate s-a asigurat şi alimentarea beneficiarilor Centrului. 

Centrul de reabilitare a copiilor cu disabilităţi fizice este amplasat pe teritoriul grădiniţei nr. 3 într-o aripă din partea dreaptă. Sălile sînt amenajate, dotate cu mobilă, jucării, televizor color, literatură didactică. La moment este frecventat de 14 copii din sat, precum şi din alte 2 localităţi vecine: un copil din s. Donici şi unul din s. Pocşeşti. Copiii beneficiază de diferite activităţi metodice şi didactice. Regimul de lucru al Centrului începe la 9.00 dimineaţa şi durează până la ora 17.00. Centrul dispune de transport care facilitează deplasarea la domiciliu a beneficiarilor. Scopul principal al Centrului este integrarea socială a copiilor cu handicap fizic în familie şi în comunitate. Astfel, activităţile Centrului sunt orientate spre încadrarea copiilor în şcoală – 6 copii frecventează deja şcoala.

De asemenea mai activează Asociaţia  de  Părinţi  în  susţinerea  învăţămîntului din liceul teoretic  A.Donici, cu scopul Acordării  de sprijin  procesului de  învăţămînt  în  liceul  teoretic A.Donici, AO Asociaţia pentru studierea şi protejarea drepturilor omului „PERSONO” întru acordarea consultaţiilor juridice în cazul violării drepturilor Omului, aducerea aportului la instruirea, asigurarea şi respectarea drepturilor Omului.

 

Sfera socială.

            În a. 1904 la Peresecina s-au deschis 2 şcoli bisericeşti elementare cu predare în limba rusă, avînd un efectiv de 58 de elevi. Ţarismul rus, ducînd o politică  antinaţională de rusificare, a interzis în Basarabia învăţămîntul în limba maternă. Şcoli cu predare în limba română au fost deschise abia după  1918, cînd Basarabia s-a reunit cu România. În 1923 în Peresecina funcţionau deja 4 şcoli primare mixte cu un efectiv de 458 elevi. În anii 30 una din şcolile primare a fost transformată în şcoală complimentară de 7 clase. Satul dispunea de un cămin cultural pentru 50 de locuri, 2 biserici ortodoxe, o sinagogă, avea un medic de plasă, poştă cu cai, telefon, agenţie de percepţie, spital pentru 26 locuri.

În prezent în sat funcţionează  Liceul Teoretic „Al. Donici”,  în procesul de învăţămînt a anilor 2005-2006 au fost  încadraţi 1191 de copii, 187 din ei sînt înscrişi în clasele liceene X-XII, avînd un efectiv didactic de 71 profesori; Şcoala sportivă , frecventată de  20 copii, Şcoala de muzică Orhei, Filiala Peresecina, 20 copii, Grădiniţa nr. 2 – 80 de copii, 8 educatori, Grădiniţa nr.3 – 160 de copii, 9 educatori; Căminul cultural cu 240 locuri, Biblioteca publică – 12781 exemplare, două Lăcaşuri de cult: Biserica Sf. Ioan Teologul, Biserica Sf. Mai Marilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. În autoritatea Consiliului sătesc Peresecina se află toate instituţiile social-culturale ce funcţionează în raza administrativ-teritorială a satului Peresecina.